Valea Doftanei

Flora




Teritoriul comunei Valea Doftanei este foarte bogat in ierburi si paduri. Vegetatia imbraca intreaga suprafata, dandu-i un aspect variat. Din perioada infloritului pana in toiul verii, pe pajistile de la Craite, Poduri, Carabanu, prin gradini se leagana in adierea vantului, o mare de flori multicolore, emanand un parfum discret, care atrage roiurile de albine spre a vizita activ plantele melifere. fluturi policromi si alte mici insecte zburatoare completeaza acest decor sezonier nuantat. Valoarea terapeutica a unor plante este unanim recunoscuta si apreciata. Principiile active dainuiesc uneori in intreg corpul plantei, iar alteori sunt localizate in radacina, in frunze sau flori.

Recoltarea plantelor medicinale si sortarea lor reclama anumite cunostinte, pentru evitarea confuziilor si erorilor. Lucrarea aceasta se face la anumite termene calendaristice. Recolta se usuca lent, conservandu-se apoi in pungi sau cutii, la loc uscat. Locuitorii din Valea Doftanei cunosc in genere, proprietatile curative ale multora din numeroasele plante medicinale, pe plan local, utilizandu-se denumirea populara pentru identificare. Astfel de plante sunt: afinul, catina, chimenul (secarica), cicoarea, ciresul, visinul (coditele fructelor), ciubotica cucului, coada manzului, coada soricelului, fasolea (tecile uscate), fragul, frasinul (frunza), macesul (fructele lui), mesteacanul, murul, musetelul, nucul, patlagina, pelinul, pinul (mugurii), plopul, porumbul (matasea acestuia), salcia (coaja), salcamul (florile), socul (florile), trandafirul (petalele), trei frati patati (panseluta de camp), urzica si zmeurul.

Asemenea plante vindecatoare sunt folosite sub forma de ceai si constituie "un izvor de apa vie" impotriva maladiilor. Versantii comunei fiind acoperiti cu paduri pe mari intinderi, silvicultura se afla aici la ordinea zilei. In jurul localitatii, principala esenta lemnoasa este fagul. Padurea de faget se intalneste pana la 1000 m altitudine, iar pe muntele Orjogoaia si in amestec cu bradul pana la 1200 m. Alte esente sporadic intalnite sunt: molidul, pinul, carpenul, mesteacanul.

Padurile de fag, brad si alte esente ajuta foarte mult la echilibrarea regimului ploilor. Acestea ajuta la dezvoltarea si maturizarea semanaturilor, ierburilor de pe pasuni si asigurarea nutretului pentru iarna. Padurea contribuie de asemenea, la temeinica fixare a solului, impiedicandu-se astfel degradarea terenurilor, prin ferestruirea lor de catre suvoaie repezi,vant si altele.